Contact      Login

Interviuri esențiale | Traian Briciu, președintele UNBR: Avocatura se ”uberizează”, la fel ca restul serviciilor. Trebuie să facem față intensificării concurenței cu alte profesii care se promovează intens în mediul online

O preocupare constantă in interiorul UNBR este focusată pe etica raporturilor profesionale și interprofesionale, cu accent pe comunicarea individuală a avocaților și promovarea acestora în special în mediul online.În aceste condiții, după o perioadă de relaxare a reglementărilor privind publicitatea avocaților, în piața avocaturii au existat temeri că lucrurile se vor schimba, iar ”libertățile” cucerite în ultimii ani ar putea fi pierdute.
”O înăsprire a normelor privind publicitatea nu este de așteptat, dimpotrivă. Odată cu dezvoltarea tehnologiei, lumea s-a schimbat.Procedurile se îndreaptă tot mai mult spre dematerializare, avocatura se ”uberizează”, la fel ca restul serviciilor.Suntem conștienți că trebuie să facem față intensificării concurenței cu alte profesii care se promovează intens în mediul online și astfel intră tot mai mult pe terenul avocaturii prin oferta de consultanță juridică, ceea ce este ilegal întrucât, potrivit legii, consultanța juridică este domeniul rezervat avocaturii”, a declarat prof.univ.dr. Traian Briciu, președintele Uniunii Naționale a Barourilor din România (U.N.B.R.), într-un interviu acordat BizLawyer.

Același mediu online care oferă posibilități nelimitate de comunicare a dus și la o concurență acerbă a avocaților cu alți profesioniști, care încearcă tot mai mult să intre pe domeniul rezervat prin lege avocaților, a arătat interlocutorul BizLawyer. ”Astfel că, dacă alți profesioniști își pot face publicitate cum vor în mediul online, iar avocații se lovesc de restricții și stau în umbră, avem niște probleme asupra cărora trebuie să ne aplecăm”, a subliniat președintele UNBR.

În acest context, restricțiile stricte privind publicitatea avocaților pot deveni o piedică în concurența cu alte profesii, dar și în concurența internațională a avocaților. Clarificarea unor provocări etice și deontologice ale comunicării avocaților în noile medii create de digitalizare și de comunicarea la distanță generată de pandemie reprezintă un obiectiv esențial al Congresului Avocaților 2020, a nuanțat președintele UNBR.

Domnia sa spune că un subiect foarte fierbinte cu câțiva ani în urmă și rămas în actualitate și acum, dar într-o măsură mai mică, este delimitarea fină între noțiuni precum comunicare, promovare, publicitate și racolaj. ”Ghidurile de comunicare sunt pe ordinea de zi a UNBR”, a precizat Traian Briciu în interviul acordat BizLawyer. Acestea vor viza în special mediul online și vor fi pur orientative, pentru a ajuta avocații să facă față noilor provocări din mediul online. ”Nu sunt adeptul suprareglementării. Consider că aceasta sporește confuzia și creează blocaje. Este bine să ne uităm în jur, la ce fac alte organizații profesionale, însă nu cred că trebuie să preluăm totul cu copy paste. Trebuie să ne adaptăm în funcție de specificul nostru”, a explicat președintele UNBR.

Mai multe despre prioritățile UNBR în acest moment, printre care remarcabile sunt crearea unei platforme de intermediere avocat-client și inițiativele de modernizare in interiorul profesiei, digitalizarea fiind un prim pas, dar și despre delimitare fină între noțiuni precum comunicare, promovare, publicitate și racolaj sau sprijinul acordat avocaților aflați în imposibilitate totală sau parțială de a continua activitatea profesională, precum și alte subiecte interesante abordate în discuția cu Traian Briciu, președinte al UNBR, în rândurile care urmează.

 




Biz
Lawyer: Domnule președinte, UNBR face un pas important spre digitalizare și adoptarea unor soluții moderne de interacțiune în interiorul profesiei, prin crearea unei platforme de intermediere avocat-client. Vă rugăm să ne spuneți de unde a venit aceasta idee, cine și când o va pune în practică și prin ce s-ar deosebi de celalalte platforme private, deja operaționale. 


Ideea realizării unei platforme de intermediere avocat client a venit în contextul crizei sanitare, când s-a simțit în mod acut nevoia unor intrumente noi de comunicare online accesibile avocaților atât în relația cu instanțele, cât și cu clienții sau potențialii clienți. În acest context, în cadrul grupurilor de lucru ale UNBR, am studiat posibilitățile de a veni în întâmpinarea avocaților și a-i sprijini să se adapteze cât mai bine vremurilor actuale, dar și celor care urmează, pentru că este destul de clar că la sfârșitul acestei pandemii, lucrurile nu se vor întoarce înapoi, exact cum au fost. Revenirea la ”normalitate” nu va exista. Va fi o nouă ”normalitate” la care va trebui să ne adaptăm, să ne familiarizăm cu instrumentele digitale și să le acceptăm, însă doar  în măsura în care drepturile fundamentale rămân protejate.

Procesul de realizare a unei platforme de intermediere a relației avocat client  nu este atât de simplu, întrucât implică o serie de aspecte ale deontologiei specifice, care trebuie garantate de UNBR: secretul profesional, securitatea informatică a platformei, onorariile care nu pot fi împărțite cu alții, prevenirea conflictelor de interese, utilizarea datelor personale, rezolvarea conflictelor care apar pe platformă, promovarea pe platformă în limitele eticii și concurenței loiale  etc. Nu e ușor să găsești soluții la toate aceste provocări.

Sunt probleme care trebuie rezolvate și acestea au fost exprimate foarte bine în  Ghidul CCBE privind utilizarea platformelor online de către avocați. De aceea, gratuitatea și garanțiile respectării deontologiei reprezinta elemente importante in configurarea platformei noastre fata de alte mijloace existente pe piata. În plus, va exista garanția ca serviciul solicitat este prestat de un avocat aflat în exercițiul profesiei.

Cum va funcționa aceasta platformă? Va fi doar o inițiere a contactului dintre avocați și clienți, sau platforma va oferi mai mult? Cum vor fi aleși avocații care acorda consultanța juridică unui solicitant? Cum se vor plăti onorariile?


Cum v-am spus, e mult de lucru la această platformă și implică multă responsabilitate atât din partea UNBR, cât și a avocaților. Vrem să asigurăm secretul profesional și securitatea platformei, în primul rând. Apoi să ne asigurăm că legislația și deontologia profesiei sunt respectate. Am luat modelul platformei Consiliului Național al Barourilor din Franța, care funcționează foarte bine de ceva vreme. Mai ales în perioada pandemiei, au aderat foarte mulți avocați francezi. Deci, s-a dovedit a fi necesară.

Avocații vor fi aleși în baza unor algoritmi care  vor sintetiza experiența lor în anumite domenii, în funcție de campurile completate de ei și, bineînțeles, de căutările clientului privind domeniul de activitate, aria geografică, dreptul de a pune concluzii la instanțele superioare și chiar cuvinte cheie. Onorariile vor fi plătite în contul avocatului, prin intermediul furnizorilor de plăți electronice, fără vreo platã cãtre UNBR. Această platformă este gratuită!

Din câte am văzut, Congresul Avocaților care trebuia să se desfașoare în perioada 5-10 septembrie a fost amânat, pentru că situația sanitară din România nu permitea organizarea unui astfel de eveniment. În acest context, vă întreb dacă nu există și alte inițiative de modernizare - contactul on-line între avocat și client fiind un prim pas - in interiorul profesiei, pentru reducerea interactiunii directe.
 

Deja multe ședințe de Comisie Permanentă și alte conferințe se fac online sau cu participare mixtă: unii sunt prezenți fizic, alții online.
Recent, am dezvoltat o aplicație UNBRinfo destinată comunicării rapide cu avocații, mass-media și publicul larg. Aplicația își propune creșterea nivelului de accesibilitate al informației privind profesia de avocat. Aceasta este gratuită și unicul scop este de a informa. Este important de precizat că prin descărcarea și folosirea aplicației nu vor fi preluate alte date specifice sau date cu caracter personal din telefon.

În ce privește semnătura electronică, ne-am ocupat pentru obținerea unor oferte speciale pentru avocați. „Semnătura certificată calificată” se poate obține și prin intermediul „agenților de încredere” ai autorității de certificare, dacă aceasta numește astfel de agenți pe lângă barouri sau filiale.

Au fost luate toate măsurile pentru depunerea dosarelor online pentru candidații la concursul de admitere în avocatură în 2020. Am colaborat continuu cu autoritățile, cum ar fi Administrația Națională a Penitenciarelor pentru facilitatarea accesului la asistență juridică prin comunicarea online.

Ne-am preocupat de acordarea de credite în condiții preferențiale, garantate de stat în proporție de 90%, structurilor organelor profesiei de avocat – U.N.B.R. la nivel național și barourilor la nivel local – în vederea asigurării condițiilor necesare pentru continuarea activității acestora, prin achiziția de echipamente și programe informatice, inclusiv sisteme de videoconferință, tehnologizarea cu echipamente care să permită realizarea în mediul on-line a activităților de conducere și coordonare a avocaturii la nivel național și, respectiv, local, inclusiv pentru a asigura avocaților care nu dețin astfel de echipamente participarea la acte procedurale în sistem de videoconferință etc.

Am încercat să dăm îndrumări, sfaturi utile,  barourilor, dar si avocaților cu privire la modul în care își vor putea desfășura activitatea online.
După cum știți, Ministerul Justiției a pus recent în dezbatere publică un proiect de lege privind unele măsuri în domeniul justiției în contextul pandemiei de COVID-19, care prevede ca și în materie civilă, în perioada stării de alertă, când este posibil, cu acordul părților, instanțele judecătorești pot hotărî  ca ședințele de judecată să se desfășoare prin mijloace de telecomunicație audiovizuală care permit verificarea identității părților și garantează securitatea, integritatea, confidențialitatea și calitatea transmisiunii, dispunând măsurile necesare în acest scop.

Cred că aceste proiecte sunt bievenite în această perioadă, însă baza ar trebui să rămână prezența fizică în instanță. Strigarea cauzelor pe intervale orare este cel mai bun lucru care s-a realizat în această perioadă, dar, din păcate, nu se mai respectă la toate instanțele.


Intră pe portalul de concurență pentru mai multe articole referitoare la proiectele avocaților din această arie de practică


Perioada de izolare și declinul economic ce a urmat a afectat activitatea avocaților. În cele mai multe cazuri veniturile profesioniștilor din domeniul avocaturii au scăzut, prin reprioritizarea proiectelor în care își asistau clienții sau prin scăderea bugetelor alocate consultanței în mai multe arii de practică. Sunt preocupate organele de conducerea ale profesiei de aceasta situație? Cum îi spijiniți pe cei care vă solicită ajutorul? Este mare numarul solicitărilor?


Sigur că ne preocupă aceste aspecte și în toată această perioadă de criză au fost prioritare. Încă de la începutul crizei, în martie 2020, UNBR a transmis Guvernului României, Ministerului Finanțelor Publice, Ministerului Justiției, Senatului României și Camerei Deputaților un set de propuneri pentru a sprijini continuarea activității avocaților. Era o situație dificilă întrucât,  pe de o parte legislația stării de urgență prevedea obligativitatea continuării activității avocaților, pe de altă parte aceasta era restricționată de condițiile sanitare și de măsurile luate în domeniul organizării instanțelor. Deci, teoretic, avocații nu intrau în categoria celor care nu puteau să-și continue activitatea din cauza interdicțiilor, cum ar fi restaurantele sau hotelurile, care erau închise. Însă practic, aceștia nu-și puteau continua activitatea din cauza interdicțiilor impuse altora, cum ar fi instanțele, care și-au limitat activitatea la cauzele urgente. A fost nevoie de multă muncă de convingere din partea UNBR pentru a explica această situație autorităților.

Astfel că am solicitat măsuri care se referă la susținerea continuității serviciilor barourilor în rațiunea serviciilor de interes public, măsuri de natură compensatorie pentru avocați aflați în imposibilitate totală sau parțială de a continua activitatea profesională, măsuri pentru protecția sanitară a avocaților care sunt obligați prin actele normative special adoptate în perioada stării de urgență să satisfacă activitatea judiciară de interes public.

Majoritatea solicitărilor făcute de UNBR către Guvern și Parlament, privind includerea avocaților în măsurile de sprijin economic  au avut ecou, fiind transpuse în plan legislativ. (Găsiți aici Sinteza acțiunilor și măsurilor UNBR în contextul crizei COVID-19).

Recomandarea de către UNBR a unor onorarii minimale a fost combătută de unele voci din interiorul profesiei, care spuneau ca ar fi anticoncurențială și ar putea atrage atenția autorității de concurență. Ați consultat Consiliul Concurenței? Ce se va întâmpla cu aceste onorarii?


Desigur, adoptarea hotărârii a fost precedată de dezbateri în care s-au evidențiat poziții divergente, dar expuse în maniera lucrativă, în baza unor argumente, care au cuprins și aspectele la care va referiți. În cele din urmă, solutia a fost expresia unei majorități. Cu toate acestea, maturitatea decizională a condus la acceptarea amendamentului conform caruia ”Prezenta Hotărâre intră în vigoare la data de 01 ianuarie 2021. Până la intrarea în vigoare, UNBR va solicita avizul/punctul de vedere al Consiliului Concurenței”.  După observațiile Consiliului Concurenței vom avea toate elementele pentru a ne stabili opțiunile.  În sinteză, scopul urmarit prin  recomandarea onorariilor minimale este acela de a crea premisele unui ghid de bune practici, care sa vină în sprijinul tuturor participanților la actul de justiție.  Se spera ca un astfel de ghid ar avea efecte pozitive în diminuarea/înlăturarea conflictelor legate de concurență neloială interprofesională și creșterea prestigiului profesional. Vreau să subliniez un lucru esențial: acest ghid este orientativ și nu are caracter obligatoriu pentru niciun avocat, deci nimeni nu vrea să ”fixeze” onorarii.

O preocupare constantă in interiorul UNBR este focusată pe etica raporturilor profesionale și interprofesionale, cu accent pe comunicarea individuală a avocaților și promovarea acestora în special în mediul online. De unde pleaca ingrijorarile si ce urmează? După relaxarea reglementărilor privind publicitatea avocaților este de asteptat o inasprire a normelor?


O înăsprire a normelor privind publicitatea nu este de așteptat, dimpotrivă.
Odată cu dezvoltarea tehnologiei, lumea s-a schimbat. Procedurile se îndreaptă tot mai mult spre dematerializare, avocatura se ”uberizează”, la fel ca restul serviciilor. E o realitate care nu îmi place (îmi asum ca aș putea fi nepopular prin faptul că nu am o viziune atât de ,,progresistă” asupra lumii), dar trebuie să ne adaptăm.  Suntem conștienți că trebuie să facem față  intensificării concurenței cu alte profesii care se promovează intens în mediul online și astfel intră tot mai mult pe terenul avocaturii prin oferta de consultanță juridică, ceea ce este ilegal întrucât, potrivit legii, consultanța juridică este domeniul rezervat avocaturii.
Într-adevăr, un efect cert al evoluției digitale accelerate din ultimii ani este o ”explozie” a comunicării. Dacă la vremea adoptării Legii nr. 51 /1995 și a Statutului profesiei de avocat comunicarea era încă mediată exclusiv de canalele tradiționale, în ultimii ani aceasta a avansat accelerat spre era platformelor mobile de comunicare, unde lipsește orice filtru editorial. Practic, mediul online este unul în care oamenii își iau libertăți mult mai mari decât în orice alt mediu, iar restricțiile sunt mult mai greu de impus. Internetul este un mediu greu controlabil de vreo structură de autoritate tradițională.

Aceste transformări ale comunicării aduc multe provocări în relațiile avocaților cu clienții sau cu alți profesioniști.

Același mediu online care oferă posibilități nelimitate de comunicare a dus și la o concurență acerbă a avocaților cu alți profesioniști, care încearcă tot mai mult să intre pe domeniul rezervat prin lege avocaților. Astfel că dacă alți profesioniști își pot face publicitate cum vor în mediul online, iar avocații se lovesc de restricții și stau în umbră,  avem niște probleme asupra cărora trebuie să ne aplecăm.

Deși Legea nr. 51/1995 a devenit mai relaxată în privința promovării avocaților, prin modificările aduse de Legea nr. 25/2017, Statutul profesiei nu a fost adaptat noilor dispoziții, astfel că în reglementările profesionale apar inconsecvențe în privința posibilităților de promovare ale avocaților, pe o piață extrem de concurențială. Aceste aspecte sunt pe ordinea de zi a UNBR.

În mod tradițional, avocații din țările de drept continental au avut interdicție de a-și face publicitate în vederea dobândirii de clientelă. În ultimii ani, contextul social economic a impus relaxarea normelor privind publicitatea avocaților în toate țările, inclusiv România. Însă, în legislația națională persistă unele confuzii terminologice, în special cele privind comunicarea publică și comunicarea comercială sau publicitatea,  pe care ar trebui să le clarificăm.  Anumite aspecte ale legislației ar trebui remediate pentru a putea fi pe deplin înțelese libertățile pe care le au avocații, dar și limitele etice și deontologice ale comunicării acestora.
Nu cu prea mult timp în urmă, aspectele legate de ”liberalizarea” publicității avocaților au reprezentat un subiect fierbinte în cadrul profesiei, nu numai în România, ci și în alte țări din Uniunea Europeană și în plan global. Internaționalizarea avocaturii a determinat o parte din avocați, mai cu seamă pe cei care practicau în zona comercială, să revendice relaxarea normelor privind publicitatea,  pentru a face față concurenței societăților de avocatură din țările de drept anglo-saxon și luptei pentru dreptul continental în alegerea legii aplicabile în contracte. Pe de altă parte, avocații tradiționaliști se opuneau relaxării normelor privind publicitatea, recunoașterea caracterului comercial al serviciilor avocațiale fiind de neconceput.

În ce privește caracterul comercial al serviciilor avocațiale,  Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 15 ianuarie 2015 în cauza Birutė Šiba împotriva Arūnas Devėnas a ”șocat” lumea avocaților din țările de drept continental , stabilind că avocatul este ”furnizor” iar clientul este ”consumator”. Cu alte cuvinte, această hotărâre validează caracterul comercial  și aplicabilitatea dreptului consumatorilor  în cazul serviciilor avocațiale. Deci avem de a face cu niște schimbări de paradigmă greu de asimilat de către ”juriștii puri”.

După această hotărâre, majoritatea țărilor europene au început să relaxeze normele privind comunicarea comercială/ publicitatea avocaților. Cert este că, în ultimii ani, au avut loc transformări în plan economic, tehnologic, concurențial care au determinat regândirea regulilor privind comunicarea și publicitatea avocaților.

Dezvoltarea tehnologiei a extins fără limite posibilitățile de comunicare publică sau comercială, oferind medii noi față de cele tradiționale (presa scrisă, radio-tv și afișajul).

Cam toate statele cu drept continental au relaxat, în ultimii cinci ani, regulile privind promovarea avocaților. A fost un proces complicat, dar până la urmă a învins logica pieţei. În condițiile globalizării, în toate statele avocatura se confruntă cu aceleași probleme: profesioniști din alte domenii încearcă să intre tot mai mult pe domeniul rezervat avocaturii, în special prin oferta de consultanță integrată. Inclusiv interprofesionalitatea, care se practică tot mai mult pentru a  răspunde cererii crescânde de servicii integrate, pune mai multe probleme deontologice pentru avocați. Având în vedere faptul că noile realități economice și sociale reclamă o extindere a interpretării principiilor fundamentale ale profesiei de avocat la contextul specific al tendințelor de exercitare a activității lor și în cadrul altor profesii compatibile cu cea de avocat, precum și al tendințelor de colaborare profesională tot mai strânsă cu alte profesii juridice și chiar nejuridice, UNBR a adoptat, încă din 2015 o Rezoluție privind principiile de integritate în activităţile desfăşurate de avocaţi în profesii compatibile cu profesia de avocat şi în conlucrările interprofesionale pentru furnizarea de servicii profesionale integrate.

În acest context, restricțiile stricte privind publicitatea avocaților pot deveni o piedică în concurența cu alte profesii dar și în concurența internațională a avocaților. Clarificarea unor provocări etice și deontologice ale comunicării avocaților în noile medii create de digitalizare și de comunicarea la distanță generată de pandemie reprezintă un obiectiv esențial al  Congresului Avocaților 2020.

Cum ați putea face o delimitare fină între noțiuni precum comunicare, promovare, publicitate și racolaj? Dacă este un subiect atât de fierbinte, de ce nu concepe UNBR un Ghid de comunicare a avocaților, așa cum periodic publică Consiliul Concurenței ghiduri pe anumite chestiuni sensibile ce pot atrage încălcări ale legislației antitrust ?


Într-adevăr, acesta a fost un subiect foarte fierbinte cu câțiva ani în urmă și mai este și acum, dar într-o măsură mai mică. Legea nr. 25/2017, care modifică și completează Legea nr. 51/1995 privind organizarea și funcționarea profesiei de avocat face această distincție între comunicarea publică și publicitate.
 
Art. 47 prevede că ”Orice comunicare publică sau orice publicitate făcută de un avocat sau de o formă de exercitare a profesiei este permisă, cu condiţia ca aceasta să respecte reglementările profesionale şi cele privitoare la independenţa, demnitatea, integritatea profesiei, păstrarea secretului profesional, să fie obiectivă şi să corespundă adevărului”.

Tot în 2017 a fost adoptat și Codul deontologic al avocatului român, care aplică această distincție, făcând referire la scopul promovării: Potrivit art. 20. (1),  din Cod, termenul „publicitate” se referă la orice formă de prezentare a activității și serviciilor avocațiale, în scopul promovării acestora în fața publicului.

Mai departe, la art. 20, alin 2 din Cod, se face distincția publicității față de comunicarea publică: ”Publicitatea nu include comunicările făcute de avocat, în virtutea libertății sale de exprimare și în scopul apărării intereselor clientului ori participării avocatului la o dezbatere cu privire la chestiuni de interes public”.

Este adevărat că trebuie făcute și niște modificări la Statutul avocaților, pentru eliminarea oricăror confuzii.
În ce privește ghidurile de comunicare, și acestea sunt pe ordinea de zi a UNBR. Însă, acestea vor viza în special mediul online. Aceste ghiduri vor fi pur orientative, pentru a ajuta avocații să facă față noilor provocări din mediul online. Nu sunt adeptul suprareglementării. Consider că aceasta sporește confuzia și creează blocaje. Este bine să ne uităm în jur, la ce fac alte organizații profesionale, însă nu cred că trebuie să preluăm totul cu copy paste. Trebuie să ne adaptăm în funcție de specificul nostru.


Cum arată bilanțul dumneavoastră după primul an în care ați asigurat președinția Uniunii Naționale a Barourilor din România? Care au fost cele mai importante decizii și direcții pe care le-ați imprimat și care au fost neimplinirile primului an de activitate? Unde mai aveti de lucrat, ce va propuneti sa imbunatatiti in perioada următoare?


Cred ca am avut progrese in privinta comunicarii in interiorul organelor profesiei si in raporturile autoritatile statului, inclusiv prin valorificarea experientei colegilor avocați care exercita în prezent demnități publice. Coerența între poziția barourilor și cea a Uniunii a fost de natură să confere siguranța mesajului lansat și a contribuit la obținerea unor rezultate de etapă în beneficiul profesiei de avocat (ex: reconsiderarea de catre autoritatile judecatorești a poziției inițiale față de accesul avocaților în incinta instanțelor; redimensionarea vacanței judecătorești, accesarea indemnizațiilor compensatorii în starea de urgență și de alertă; extinderea către avocați a befeniciilor recunoscute mediului de afaceri în perioada stării de urgență; promovarea intereselor legitime ale avocaților în planul procesul legislativ – aici exemplele fiind multiple).

Finantarea plătii serviciilor de asistență judiciară s-a realizat în proporție de 100%, aspect dificil de obtținut într-o perioadă marcată de presiuni bugetare. Și aici, coerența în expunerea poziției UNBR, buna colaborare cu Ministerul Justiției și Ministerul Public, au fost decisive.

Începutul mandatului a dat speranțe realizării obiectivului referitor la intensificarea raporturilor internaționale, reprezentanții nostri fiind activi în acest domeniu, dar din pacate, efectele Covid au redus iîn general aceste contacte pentru o perioada. Acum, în context diferit, revenim, inclusiv prin folosirea mijloacelor moderne de comunicare, în acest spațiu de interes.

Sunt multe alte proiecte propuse la începutul mandatului care sunt demarate și se află în diferite stadii de analiză sau lucru (ex: așezarea C.A.A. pe principii de economice care să asigure dezvoltarea dinamică și durabilă a sistemului;  reorganizarea I.N.P.P.A., existenta unui cadru de reglementare  în materia prevenirii spălării banilor; găsirea unor practici în materia comunicării si publicității care să respecte proporția între interesul promovării profesionale și principiile profesiei de avocat; completarea protocolului privind serviciile de asistență judiciară; integrarea în proiectul Cartierul Justiției; realizarea unui mijloc financiar care să asigure facilități economice avocaților  etc.).

Din pacate, nu am avem inca un proiect consolidat si aprobat privind comunicarea si publicitatea profesiei de avocat, cu toate ca acesta era un obiectiv prezentat la începutul mandatului. Deși am reușit organizarea grupurilor de lucru, aceasta s-a realizat cu o relativa întârziere , explicabilă în contextul amânării ședințelor de la începutul anului. Sper ca funcționarea acestora în viitor să dinamizeze activitatea Consiliului U.N.B.R. Din motive de înteles, nu am reușit încă punerea în aplicare a obliectivului de a avea un Congres care sa dezbată o tematică de interes pentru profesie. Din fericire, am primit materiale de buna calitate de la tinerii avocați, dar așteptam cadrul cel mai potrivit pentru dezbaterea acestora.

Most Advanced Responsive Page builder for Joomla

Who's Online

Avem 72 vizitatori și nici un membru online

About Us

Lady Lawyer este un site de știri din grupul BizLawyer care urmărește să consolideze rolul jucat de femei în profesia de avocat și profesiile conexe.